TAI (corp, fizic puternic) sau exercitiu fizic. Scopul antrenamentului fizic in Tai Shin Do este dezvoltare unui corp puternic , imbunatatirea sanatatii generale crearea unui sentiment de incredere si a unei stari de bine . In functie de capacitatea motrica a fiecaruia , corpul se va obisnui cu exercitiile si va deveni mai puternic si mai viguros.Prin antrenamentele costante in Tai Shin Do se va permite dezvoltarea progresiva a fortei , flexibilitatii si capacitatii de efort fizic . Antrenamentul Tai Shin Do va solicita fiecare parte a corpului si de aceea in timp sanatatea se va imbunatati si o forma fizica buna v-a conduce la o mare rezistenta la boli.

Antrenamentele practicate la Tai Shin Do Gym evidentiaza o gama larga de exercitii bine grupate pe diferite niveluri de dificultate, adresandu-se in special performerilor K1, dar si copiilor si adultilor care urmaresc imbunatatirea starii fizice si mentale.

SHIN (spirit, curaj, suflet) Cuprinde exercitii regulate si foarte importante unde corpul si mintea isi vor depasi limitele.Pentru a rezista in Tai Shin Do aveti nevoie de multa vigoare si vointa pentru antrenarea mintii si educarea vointei. Un practicant de Tai Shin Do trebuie se fie increzator in sine si atunci ,, Shin “ ii va permite sa execute diverse tehnici si sa se concentreze pentru a lua decizii rapide si a actiona la momentul oportun . Gandirea rapida si concentrarea sunt esentiale in lupta , lupta care nu inseamna numai pumni si picioare si lupta noastra de zi cu zi in aceasta societate in care traim.

Te invitam ca in orice zi (de luni până sămbătă) sa iti programezi o ora la TAI SHIN DO GYM, pentru a te convinge ca sportul este sanatate, antrenamentul accesibilitate, iar daca adaugi multa vointa si faci pasul concret de a te alatura "familiei" noastre, vei obtine pe langa o elasticitate musculara si cunoasterea unui sport de autoaparare avansat, ...şi un echilibru interior între autocontrol exterior şi o armonizare spirituală (qigong).

DO (drum, calea catre cel mai inalt adevar). "Do-ul" isi propune in afara dezvoltarii capacitatii fizice si psihice sa modeleze si latura morala a personalitatii astfel incat practicantii sa isi aduca o contributie semnificativa in viata de familie , locul de munca , la scoala , in societate si in general. Prin regulile de comportament in DOJO (sala) se transmite practicantilor modele de comportament etic si respect in relatia cu ceilalti.

In sporturile de lupta, kickboxing este considerat ca familia de discipline sportive apartinand „striking arts” (sporturi de lovire), spre deosebire de disciplinele sportive de lupta unde victoria se obtine prin proiectare/imobilizare/strangulare/procedee articulare, cunoscute ca „grappling” (exemple – judo, lupte libere, grecoromane, jujutsu etc.) si de disciplinele mixte (cunoscute ca „Mixed Martial Arts” sau MMA) in care sunt permise in diferite grade si lovirea si tranta cu adversarul (exemple – UFC, ValeTudo, Pankration).

Kickboxing are, in functie de organizatia promotoare, mai multe seturi de reguli,care genereaza disciplinele de lupta. In afara disciplinelor de lupta propriu zise, se practica discipline cu caracter demonstrativ (non-combativ).

A aparut din artele martiale (predominant karate si taekwondo) modificate de practicanti din Europa si America, in dorinta de a crea un sport de ring bazat pe lovituri de picior din stilurile mentionate combinat cu tehnicile de brat din boxul clasic. A fost numit initial "fullcontact karate", apoi "kickboxing highkick" (permitand lovituri de picior numai peste nivelul centurii) sau, mai simplu, "fullcontact".

Daca cineva examineaza cu atentie modul in care regulile dau forma unei discipline de lupta, va gasi intotdeauna lucruri interesante in toate disciplinele de "striking". Fullcontact cu reguli de lovire peste centura are de partea lui combinatiile dinamice si spectaculoase cu alternante de lovituri brat/picior, mod de a se misca pe ring foarte dinamic, cu joc de pasi versatil, agil. Regulile orientale (lowkick) inseamna sa faci fata la lovituri agresive la coapsa si implica tehnica de box excelenta, care nu seamana cu cea din boxul clasic ci are un joc de pasi si o dinamica a loviturilor mult diferite. Regulile de lowkick nepermitand clinciul, luptatorii trebuie, ca sa poata evita barajul de lowkick al adversarului, sa aiba excelent simt al distantei cand lanseaza procedeele de box, simt al echilibrului, joc de pasi cu foarte bun timing; dupa mai multe reprize cand s-au schimbat lowkicks si fiecare sportiv are coapsele mai mult sau mai putin "masacrate", trebuie sa ai box exploziv si foarte mult spirit combativ ca sa descurajezi adversarul si sa mergi la victorie.

Abonament Flexibil (oricine; sala 1+2): 15 lei/zi

Abonament Junior (pt. juniori/incepatori; sala 2): 70 lei/luna (Ma+J)

Abonament Forte (pt. seniori/avansati): 100 lei/luna (L+Mi+V)

Abonament Profi (pt. avansati; sala 1+2): 170 lei/luna

Abonament Private (facilitati extra-time/antrenor personal 3 dan): 350 lei/luna

Abonament K-1 (multiple facilitati/antrenor personal 6 dan): 600 lei/luna

Muay Thai-ul modern limitează proiecţiile - şi anume luptătorii nu au permisiunea de a trimite adversarul la sol decât într-un număr foarte mic de situaţii şi cu un număr foarte limitat de procedee, iar lupta nu continuă la sol. Sunt interzise de asemenea procedeele aparţinand de sfera "trânte - lupte libere - judo", adică sugrumări, procedee articulare sau lovirea adversarului la sol ca în formele de luptă mixtă gen "Mixed Martial Arts". Muay Thai este deci un sport de luptă "stand-up" adică unde se practică numai schimbul de lovituri în picioare, fiind însă aproape cel mai permisiv şi dur dintre cele de acest tip, existente.

Principalele norme de siguranţă actuale sunt limitarea duratei luptei, introducerea reprizelor şi a pauzei de sfârşit de repriză, a categoriilor de greutate, portul obligatoriu al mănuşilor de box, al protecţiei dentare şi cochiliei, prezenţa arbitrului şi intervenţia în momente critice, în mod similar cu boxul profesionist (numărătoare până la 8, dacă sportivul e în dificultate, la 10 se declară KO), introducerea judecătorilor asfel încât se pot adjudeca victorii la puncte (în trecut, ca şi în boxul european, lupta se desfăşura până la incapacitatea sau abandonul unuia din luptători). Meciurile în Thailanda au numai regim profesionist, noţiunea de "amator" fiind practic o invenţie recentă de origine europeană. Profesioniştii luptă 5 reprize de 3 minute, cu pauze de un minut şi jumătate. În regim amator (mai mult în Europa şi pe scena internaţională) sunt clase cu aceeaşi semnificaţie ca în fotbal - şi anume, clasa "C" (similară întrutotul diviziei C), lupta în formatul a 3 reprize de 2 minute, clasa B (de tranziţie la profesionişti) - 5 reprize a 2 minute, iar meciurile profesioniste propriu-zise sunt considerate "clasa A" - similară din nou diviziei cu acelaşi nume. În clasa C, loviturile de genunchi sunt uneori limitate ca ţintă sau ca număr, iar cele de cot sunt interzise şi în clasa B şi în majoritatea meciurilor de clasă A din afara Thailandei, datorită frecvenţei mari a accidentelor induse de lovituri de cot.

Privit cu oarecare neîncredere de thailandezi, ca o diluare a sportului, formatul de amatori a fost susţinut de mai multe organizaţii internaţionale formate în afara ţării de origine şi chiar în Thailanda, prin promovarea de campionate de amatori. În ciuda unei oarecare reticenţe cu care au fost privite, ele au facut posibilă pătrunderea Muay Thai în ţările unde normele generale ale sportului de luptă sunt restrictive cu competiţiile de acest fel, precum şi o evoluţie mai "blândă" a sportivilor din ţări cu mai puţină tradiţie înainte de a se putea lansa în scena profesionistă. WMC (World Muay Thai Council) este la ora actuală organizaţia principală, agreeată de guvernul thailandez, care supervizează meciurile profesioniste internaţionale de clasă A (ca o echivalare aproximativă, WMC este întrucâtva echivalentul FIFA pentru diviziile A naţionale, desi pluralismul organizaţiilor este mult mai mare decât în alte sporturi consacrate internaţional).